marți, 30 septembrie 2014

When nothing else matters

Vi s-a întâmplat să aveţi acel prieten pe care îl cunoaşteţi din vremuri imemorabile şi cu care aţi petrecut atâtea momente frumoase? Numai că în ultimii câţiva ani nu aţi mai vorbit atât de des şi nici nu v-aţi mai întâlnit cum obişnuiaţi. Vă îndepărtaţi unul de altul şi nu ştii dacă vei reuşi să ajungi înapoi la el sau daca întâlnirea voastră va păstra aceleaşi emoţii ca în trecut. Dacă nu mai vrea să petreacă timpul cu mine? Dacă felul meu prostesc de a fi îl va face să se simtă stingherit în preajma noilor săi prieteni? Oricum ei par mult mai buni decât mine...
Toate aceste întrebări te fac să pui la îndoială calitatea ta ca prieten. Şi simţi că îl dezamăgeşti. Că nu poţi ţine pasul cu schimbările din viaţa sa. Şi rămâi în urmă. Te pierzi şi nu mai ştii cum să te întorci.
Apoi, brusc, te sună şi te invită să mergeţi undeva împreună. Iar tu eşti atât de fericit încât accepţi imediat. Şi în ziua aceea vă distraţi ca în vremurile bune. Chiar dacă sunt lucruri cu care ai rămas în urmă, eşti fericit că petreci timp alături de persoana care ţi-a fost atâta timp alături.
Şi nimic altceva nu mai contează.

sâmbătă, 27 septembrie 2014

WTF am I doing here

Much time, so lazy, such sorry. Serios, chiar îmi pare rău, dar mă revanşez.

Probabil vă întrebaţi ce a mai făcut Blq în ultima vreme. Ladies and gentlemen, I'm rewatching Harry Potter. De ce? Pentru că a trecut mult timp de când am făcut-o ultima oară şi pur şi simplu îmi era dor de asta. And damn, this movie is funnier than I even remembered. Şi m-am făcut şi cu o groază de inspiraţie pentru desene. Yay!

În ultima săptămână, liceul meu a sărbătorit 125 de ani de la înfiinţare, aşa că fiecare zi a fost plină de activităţi de genul "dacă participi la activitate, nu mai trebuie să stai la ore". Ceea ce a fost destul de mişto, mai ales că ne-am reobişnuit cu bântuitul prin şcoală. Măcar atât, in loc să ne arunce profesorii cu capul înainte în materie. Mă rog, unde vreau eu să ajung. Printre aceste activităţi s-a numărat şi un spectacol făcut de elevi. Iar mah good friend pe care o ştiu de la grădiniţă a cântat. And damn, I was so proud of her. Serios, mi-au dat lăcrimile. Şi dacă reacţionez aşa acum, nici nu vreau să ştiu ce mamă idioată o să fiu. Just don't.

Guess what? Blq apare în revista şcolii. Pentru că acum o lună, profa de română a lui Blq a sunat-o pe Blq şi a rugat-o să scrie un articol despre cum s-a simţit Blq în prima ei zi de a noua. Aşa că da. Să vedem dacă a ieşit la fel de prost pe cât îmi aduc eu aminte. :D


Asta a cântat copilu'